Ne-am mutat, nu mai stam langa stadionul Ghencea, stam la cateva strazi distanta. Acolo am lasat insa babutele cu zarzavaturi si bors si flori. Si aerul conditionat pe care faceam oameni de zapada iarna. Iarna asta n-am facut niciun om de zapada, cred ca as enerva trei sferturi dintre cunoscuti, dar as mai vrea o ninsoare zdravana, sa pot face un om de zapada decent. Pe babute inca le mai pot vedea, daca m-as mobiliza in weekend inainte de ora 9 dimineata.
Pana atunci aud povestile doamnelor din blocul in care stam acum. Cum ma prind, la lift sau la ghena, imi mai spun bucati din povestile lor. Doamna din capatul palierului a fost telefonista, facea legaturi importante, o alta doamna pe care am intalnit-o doar la parter, la lift, mi-a povestit ca un picior n-o mai asculta. A fost croitoreasa si de la apasatul pedalei i-au cedat muschii. De aia iese mai greu din lift.
Mai sunt si vanzatoarele de la Mega Image, noul magazin unde ne oprim seara. In Ghencea era Albinuta. Au o politica bine trasata - sa fiti politicosi cu clientii. Numai uneia dintre doamnele de acolo ii iese chestia asta natural, o cheama Ana, scrie pe ecuson. Imi aminteste de ai mei, care au o mica afacere in Galati. De la ei am invatat cum sa vinzi chestii, mai ales de la taica-miu, care are un mare dar de a nu vorbi cu noi - cu mine si cu frate-miu - in schimb poarta convorbiri nesfarsite cu clientii, mereu cu glumele la el. Am momentele mele de glorie, cand reusesc sa vorbesc cu el, parca as complota sa pun o bomba si am planul perfect, asa ma simt. Na, trebuie sa stii sa asculti, babutele, telefonistele, croitoresele, clientii, franele de masini, sunt toate mesaje.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu