....in Ghencea. Am crezut, pana azi, ca sunt claustrofoba. De fapt sunt o inchipuita, dupa cum zice o prietena, sper sa folosesc cuvantul cum trebuie.
Azi deschid usa liftului si imi apare in fata ochilor o cusca intunecata. Se arsese becul. De mentionat ca liftul, pana la 8, se tot izbeste de pereti pana ajunge. Explicatia celor de-ai casei - de la cutremure, domnisoara.
Revenind, nici bezna din lift si nici gandul ca s-ar putea rupe un cablu nu m-au facut sa urc pe scari. Lene mare, oboseala si ea mare, plus maini ocupate cu sacose.
Intru in lift, telefonul nu aveam cum sa-l scot sa fac putina lumina, asa ca am apasat la intamplare pe un buton, cat mai sus. Si am inchis ochii. Nu stiu de ce, ca doar era deja intuneric. A fost mai lunga calatoria, semn ca am apasat pe un buton gresit. Am ajuns la 9....bine ca tre' sa cobor un etaj, nu sa urc. Asta a fost primul meu gand! Lene in forma pura!
Si inca ceva, ca tot de bloc tine.....cand m-am dus sa platesc intretinerea, am prins-o pe administratora vorbind cu o cucoana. Doamna era suparata ca la Pastele catolicilor gasesti ce vrei pe piata, iar la Pastele ortodocsilor iti iei mucu', vorba unui alt prieten. Incerca ea sa explice ca nu mai gaseste atat de multa mancare, ca si catolicii. Prima oara cand aud asa ceva. In Ghencea...
