E incredibil cat de multe aripi iti pot da lucrurile marunte. Marunte, dar care par uriase daca nu le-ai mai incercat pana atunci.
Ma bucur de lucrurile mele marunte care par uriase in universul meu. Le zic aiurea lucruri, ca de fapt sunt cuvinte, trairi, experiente.
Mi-am adus aminte iar de zmeul meu si ma bucur sa-l vad zburand si-n alte directii, strunit de alte maini.
Un comentariu:
Exact. Cunosc aripile ălea, le aveam și eu cu ceva timp în urmă. Cel mai mișto e când le hrănești, le faci tari, groase, vânjoase, ca să nu le mai pierzi pe drum. Cred că e o artă pentru unii, a second nature pentru alții și, pentru cei mai puțin norocoși cu inteligența socială, o luptă.
Baftă cu aripile, draga mea :-)
Trimiteți un comentariu