Forever 41

Azi am cunoscut un vatman de pe tramvaiul 41. I-am luat un interviu, o sa postez aici rezultatul. Am stat langa el, in cabina si vedeam ambele linii de tramvai in fata mea, ca la montagne russe. Omul lucreaza de 20 de ani in RATB si cam tot atatia si i-a petrecut pe linia lui 41 si inca vorbeste cu atat de multa pasiune despre munca lui, de parca ar face inconjurul lumii de cel putin doua ori pe zi. "Daca as lucra intr-un birou, as vedea mereu aceleasi fete, asa vad in fiecare zi alte figuri". Cam asa e. Desi a recunoscut ca inainte de a urca pe Podul Grant sunt niste pusti care-i fac cu mana. Si-o doamna de 80 de ani, care, la fel, ii face cu mana de la balcon. E clar, obsesia mea pentru tramvaiul 41 incepe sa iasa in lume. Mi-a placut mult domnul vatman, mai ales ca mainile lui seamana cu cele ale fratelui meu, Stefan. El e sofer, in Italia. Mi-a zburat gandul la el azi de cateva ori. Zilele urmatoare o sa cunosc noi oameni. Noptile de editat sunete seamana cu cele in care invatam pentru scoala. Mereu am functionat mai bine noaptea.